Acest site utilizează cookie-uri

Daca navigati in continuare pe acest site fara a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune ca acceptati sa primiti toate cookie-urile de pe acest site. Puteti schimba setarile privind cookie-urile in orice moment. Pentru a afla ai multe, cititi Politica de utilizare cookies.

Modifică setările

Ghetarul Vartop


Pestera Ghetarul de la Vartop este cunoscuta si apare sub mai multe denumiri Pestera Minunata sau Ghetarul de la Casa de Piatra si este locul in care s-a gasit cea mai veche urma a omului de Neanderthal din Romania.
Denumirea pesterii vine de la platoul sub care se afla, platoul Vartop, vartoapele fiind adanciturile  care se formeaza in zonele carstice.

Intrarea in pestera este cunoscuta de localnici de sute de ani, dar nu a fost mentionata in lucrari stiintifice pana in 1955, cand o echipa condusa de profesorul Marcian Bleahu a patruns in galeriile profunde ale pesterii. Ulterior a fost cartata de Bleahu si Iosif Viehmann. In 1957 a fost declarata monument al naturii si inchisa cu poarta.

Intrarea este un portal de 15 metri latime si 5 metri inaltime. Este descendenta si duce in "Sala Ghetarului", de 70 metri lungime. Blocul de gheata are aproximativ 1.600 metri cubi.

Din aceasta sala, trecand printr-o poarta si un scurt sector de galerie joasa, se ajunge in "Sala Domului", in care se poate admira un dom din montmilch, festonat cu gururi, precum si draperii interesante pe tavan. De aici se intra in "Sala Minunilor", denumita astfel datorita diversitatii speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite, coloane, draperii parietale, coralite, gururi. Din aceasta sala se urca spre "Sala Mare", cu o lungime de peste 100 metri.

Aici se gasesc domuri stalagmitice si numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc si cristale de calcit. Importanta pesterii rezida mai ales in bogatia formatiunilor de depunere calcitica, foarte variate ca tip si bine conservate. Desi mica, aceasta este una dintre cele mai frumoase pesteri din tara datorita conservarii podoabelor.