Acest site utilizează cookie-uri

Daca navigati in continuare pe acest site fara a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune ca acceptati sa primiti toate cookie-urile de pe acest site. Puteti schimba setarile privind cookie-urile in orice moment. Pentru a afla ai multe, cititi Politica de utilizare cookies.

Modifică setările

Biserica San Nicoara


Biserica San Nicoara sau „Biserica Sf. Nicolae cel Mic“, cum o mai numeau localnicii, pentru a o deosebi de cea domneasca, a fost cladita pe un platou inalt, probabil impreună cu prima curte domneasca,la inceputul secolului al XIV-lea. Arhitectura este tipica pentru receptia artei bizantine in Balcani, asa cum este ea reprezentata de cetatea Severinului. Planul acestui edificiu de mici dimensiuni este un dreptunghi compartimentat in pronaos si naos, incheiat in partea estica cu o absida semicirculara. Aceasta este insotita de doua absidiole pentru pastoforii. Se spune ca ar fi fost ctitorita chiar de vestita Doamna Clara, mama vitrega a voievodului Vlaicu-Voda. Aici isi avea asezarea, candva, Episcopia catolica. Turnul inalt, care domina asezarea, era folosit si ca foisor de foc si post de observatie, intre el si turnul-donjon al Cetatii Poienari existand un sistem de comunicare la distanta. De aici, prin intermediul unor faclii aprinse, era semnalizata apropierea dusmanilor catre ultimul refugiu al domnilor romani, aflat la 25 de kilometri departare. In vremurile indepartate exista un tunel, care astazi este accesibil numai pana la jumatate, de acces intre acest edificiu si Biserica Domneasca, ce trece pe sub drumul ce le desparte, soseaua de legatura Pitesti-Curtea de Arges-Transfagarasan.