Daca navigati in continuare pe acest site fara a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune ca acceptati sa primiti toate cookie-urile de pe acest site. Puteti schimba setarile privind cookie-urile in orice moment. Pentru a afla ai multe, cititi Politica de utilizare cookies.
Parcul Cismigiu
In 1779, domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a doua cismele in Bucuresti. Prima cismea s-a facut pe locul unde este astazi gradina dinspre strada Stirbei Voda.
Balta aparuta era un focar de infectie in mijlocul orasului. In vecinatatea acestei cismele si-a ridicat o resedinta Dumitru Siulgi-basa, seful lucrarilor peste cismelele orasului, numit si "marele cismigiu".
El avea ca principala insarcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, in folclorul urban "lacul lui Dura Negutatorul" dispare din toponimie si apare acela al "Cismigiului". Orasul nu s-a extins foarte mult catre Vest din cauza inundatiilor aproape anuale care umflau lacul Cismigiu (nivelul sau crestea pana la Cercul Militar de astazi).
In 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea baltii si transformarea terenului intr-o gradina publica. Lucrul acesta se petrece abia in timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, in 1847, cand a fost chemat gradinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Gradinilor Imperiale din Viena, si insarcinat cu transformarea terenului insalubru intr-o frumoasa gradina. Mayer a fost ajutat de gradinarul Franz Harer.
Dupa abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Stirbei, hotaraste sa se sape un helesteu si un canal de legatura cu Dambovita. Cel mai important an pentru transformarea gradinii a fost 1852.
Pentru prima data s-a facut imprejmuirea cu uluci, s-au montat o suta de "canapele" (lavite) fara rezematoare, din lemn de stejar si lungi de un stanjen.
Lucrarile de infrumusetare s-au incheiat in 1854, cand s-a facut si inaugurarea oficiala a gradinii Cismigiu. In 1856, o parte a lacului a secat datorita pantofarilor dimprejur ce aruncasera aici resturile de materiale specifice meseriei lor.
In iarna anului 1883, lacul din gradina a inghetat si s-au organizat concursuri pe gheata. Primaria orasului a cumparat un teren din fosta gradina a familei Cretulescu, marind astfel suprafata gradinii Cismigiu cu 15.000 de metri patrati.
Au fost aduse lebede si pelicani. In partea dinspre Schitu Magureanu s-a amenajat in 1943 Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori romani: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Cosbuc, Stefan Octavian Iosif, Ion Creanga, Alexandru Vlahuta, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Balcescu si Vasile Alecsandri.
Pe o alta alee se gaseste monumentul de marmura pentru cinstirea soldatilor francezi din primul razboi mondial. Alte monumente ale gradinii: bustul Maica Smara, Gheorghe Panu, Izvorul Sissi Stefanidi.
In Gradina Cismigiului exista un loc special, La Cetate, unde se afla ruinele unei manastiri construite de logofatul Vacarescu in 1756, din incinta careia pornea un tunel secret care lega Palatul Cretulescu de malul plin de ascunzisuri al Dambovitei.
