Daca navigati in continuare pe acest site fara a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune ca acceptati sa primiti toate cookie-urile de pe acest site. Puteti schimba setarile privind cookie-urile in orice moment. Pentru a afla ai multe, cititi Politica de utilizare cookies.
Biserica Radu Voda
Pe locul unde se ridica astazi Manastirea Radu Voda s-au descoperit importante vestigii arheologice datate din perioada paleoliticului. In vremea geto-dacilor, asezarea de pe colina din apropierea Pietei Unirii de astazi dispunea de puternice fortificatii, constituindu-se intr-un punct strategic de prim rang.
Prima biserica de pe colina Radu Voda este atribuita domnitorului Mihnea cel Rau (1508-1509), cea de-a doua fiind ctitorie a domnitorului Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), stranepot al lui Vlad Tepes.
Fiul sau, Mihnea Turcitul, va inzestra manastirea cu mosii, sate si odoare de pret – sporind prestigiul ei in Tara Romaneasca. In timpul domniei sale, in manastire este infiintata prima biblioteca din Bucuresti.
In 1595, Manastirea Radu Voda va fi incendiata de trupele lui Sinan Pasa, in retragerea acestora din calea armatei lui Mihai Viteazul. Radu Voda Mihnea reface din temelii manastirea, in 1625, inchinand-o Manastirii Ivirion din Athos. Patriarhul Macarie al Antiohiei si Paul de Alep, vizitand Manastirea Radu Voda in 1653-1657, raman profund impresionati de arhitectura acesteia.
Cutremurele din 1829 si din 1838 ii vor produce Manastirii Radu Voda mari pagube, fiind necesare ample lucrari de refacere. In 1875, Titu Maiorescu, in acea vreme ministru al cultelor, hotaraste daramarea unei parti insemnate din manastire – ca si a altor incinte manastiresti si hanuri din Bucuresti –, considerate cladiri insalubre. Biserica, turnul-clopotnita si o parte din chilii vor ramane totusi nedemolate.
Daca in perioada 1839-1847 la Radu Voda va functiona Seminarul Mitropoliei, iar mai tarziu, pentru o scurta perioada, Liceul Francez, la inceputurile perioadei comuniste va functiona aici o scoala de cadre de partid.
