Acest site utilizează cookie-uri

Daca navigati in continuare pe acest site fara a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune ca acceptati sa primiti toate cookie-urile de pe acest site. Puteti schimba setarile privind cookie-urile in orice moment. Pentru a afla ai multe, cititi Politica de utilizare cookies.

Modifică setările

Biserica romano-catolica Sfantu Mihai


Regele Carol Robert de Anjou a acordat printr-un act eliberat la 19 august 1316 o serie de privilegii si libertati Clujului, printre care era si dreptul orasului de a-si alege liber preotul si parohul. Aceasta libertate s-a materializat inclusiv prin ridicarea unei biserici parohiale. Biserica a fost inaltata pe un teren care servise drept cimitir si unde existase o capela dedicata Sf. Iacob. Au ramas foarte putine date referitoare la ridicarea edificiului. Principalul document pastrat este unul eliberat de curtea papala de la Avignon, din ianuarie 1349, prin care li se iertau pacatele celor care ar ajuta financiar constructia lacasului. Constructia s-a desfasurat in doua faze: prima a inceput in anul 1316 si a fost finalizata in 1390, urmata de o a doua faza intre 1410-1487. In anul 1390 a fost finalizat si altarul. Au fost proiectate doua turnuri pentru fatada principala, dar nu a fost ridicat decat cel de nord-vest intre 1511-1543. In 1697 turnul a fost distrus ca urmare a unui incendiu si reconstruit in stil baroc in 1744. Acesta a trebuit demolat insa in 1763, dupa ce un cutremur il deteriorase foarte mult, aflandu-se in pericol de prabusire. In 1837 s-a inceput ridicarea actualului turn cu ceas, in stilul neogotic, de pe fatada de nord, fiind terminat in 1860. Turnul a ramas si astazi ca cel mai inalt turn de biserica din Romania. In perioada reformei protestante edificiul a deservit pe rand diverse comunitati religioase: astfel, in perioada 1545-1558, a fost biserica luterana, intre 1558 si 1566 a devenit calvinista, iar din 1566 a devenit biserica unitariana, ramanand astfel pentru o perioada de 150 de ani, pana cand a fost atribuita cu forta comunitatii romano-catolice, ca urmare a Contrareformei. Dupa revenirea la catolici, biserica a fost restaurata sub influenta barocului de catre artistii Johannes Nachtigall si Anton Schuchbauer, sub indrumarea parohului Janos Biro. Tot atunci cei doi artisti au realizat amvonul. De-a lungul vremii, edificiul a fost martor la diverse momente importante: aici a fost botezat Matia Corvin, regina Izabella a predat in lacas insemnele regale trimisilor imparatului Ferdinand I. Aici au fost investiti principi ai Transilvaniei Gabriel Bethlen, Sigismund Rakoczi, Sigismund Bathory si Gabriel Bathory.